„Fluxurile de gaze naturale prognnozate a fi livrate din Rusia către România s-au redus vineri cu 5% față de ceea ce era planificat. Este vorba de cantități mici. Nu am fost informați oficial în legătură cu motivul acestei reduceri”, a afirmat Nicolescu.
UPTATE 17:28Premierul Victor Ponta a declarat, vineri, la Sibiu, că independența energetică a României „este lucrul cel mai important”, fiind necesar „să nu mai depindem de Gazprom”, și a afirmat că trebuie exploatate „toate gazele pe care le avem, atât în Marea Neagră, cât și pe teritoriul României”, potrivit Mediafax.
UPDATE 17:09 „Nu există nici un risc ca populația României să fie afectată la iarnă de întreruperi ale furnizării de gaze naturale din Rusia. Nu se impun măsuri suplimentare celor pe care România le-a luat pentru a preîntâmpina probleme în ce privește aprovizionarea cu gaze naturale”,a declarat vineri ministrul Energiei, Răzvan Nicolescu, după întâlnirea la care au participat reprezentanți ai Petrom, Transgaz și Romgaz.
Nicolescu a precizat că reprezentanții Comisiei Europene vor fi informați și în scris, după ce au fost informați verbal, de situația creată după ce gigantul rus Gazprom a redus vineri cu 5% exporturile de gaze naturale către România. Ministrul Energiei a ținut să precizeze că România are în prezent o producție de gaze naturale de două ori mai mare decât consumul intern.
Gazprom a transmis joi Transgaz că livrările de gaze către România vor fi reduse în următoarele trei zile, fără să explice motivele scăderii volumelor, a declarat vineri ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu. „Transgaz a fost notificat aseară (joi – n.r.) de către dispecerul de gaze al Gazprom din Sofia că volumele vor scădea cu 5% vineri, cu 9% sâmbătă și 5% duminică. Transgaz a cerut explicații de la Gazprom privind motivele acestei decizii, dar nu a primit încă un răspuns oficial”, a explicat Nicolescu.
Ministrul Energiei a convocat vineri o ședință de analiză cu transportatorul de gaze Transgaz și cu producătorii de gaze OMV Petrom și Romgaz Mediaș.
Potrivit ministrului, producția de gaze zilnică a României este în această perioadă de 30 milioane metri cubi, în timp ce importurile sunt nesemnificative, de 0,5 milioane metri cubi.
„Am cerut Transgaz să solicite explicații de la Gazprom”, a mai spus Nicolescu.
România consumă anual circa 12,5 miliarde metri cubi de gaze naturale și produce aproximativ 11 miliarde metri cubi. Diferența este importată din Rusia, prin firme intermediare, la prețuri mai mari decât cele ale gazelor produse intern.
Fluxurile de gaze naturale importate de Polonia, în scădere cu 24%, cele pentru Austria, diminuate cu 15%, Slovacia – cu 10%
Probleme cu aprovizionarea cu gaze naturale de la gigantul rus au reclamat și Polonia, Slovacia și Austria.
Fluxurile de gaze naturale importate de Polonia de la Gazprom au scăzut cu 24% față de comenzile efectuate de operatorul polonez, după cum a anunțat joi portalul polonez wbj.com.
Operatorul polonez PGNiG încearcă în prezent să afle motivele acestor reduceri, „în special dacă sunt de natură tehnică sau comercială”, precizând că reducerile de aprovizionări au fost compensate cu gaze provenite din alte surse de import.
Gigantul rus Gazprom a respins însă miercuri acuzațiile, printr-un comunicat, precizând că livrările către Polonia sunt „în prezent aceleași ca în zilele precedente, respectiv 23 de milioane de metri cubi”.
După Polonia un anunt similar a fost făcut de Slovacia. Ulterior, și Austria a anunțat, joi seara, o scădere cu 15% a livrărilor de gaze naturale rusești, relatează AFP.
Bernhard Painz, un reprezentant al Autorității publice de reglementare în domeniul energiei E-Control, a evocat ipoteza unei refaceri a rezervelor rusești, care ar fi diminuat cantitatea de gaze naturale disponibile pentru export către Europa.
Motivul – tehnic sau politic – al acestei diminuări nu este cunoscut. Polonia a acuzat joi gigantul rus Gazprom că a redus cu aproape jumătate livrările de gaze naturale. Slovacia a anunțat, la rândul ei, o scădere a livrărilor cu 10%.
O asemenea măsură, dezmințită de Gazprom în cazul Poloniei, ar putea să semnaleze voința Moscovei de a împiedica aprovizionarea în „flux invers” a Ucrainei – privată de gaze naturale rusești din iunie -, practicate de către Polonia și Slovacia.
Această diminuare a livrărilor este constatată totodată în contextul în care Uniunea Europeană (UE) urmează să pună în aplicare, vineri, sancțiuni împotriva Rusiei, vizând sectorul energetic și în special Gazprom.
Noile sancțiuni europene impuse Moscovei, în vigoare de vineri
Vineri au intrat în vigoare noile sancțiuni europene impuse Moscovei cu scopul de a limita finanțarea economiei ruse. Acestea au fost publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (UE), relatează AFP.
Ele prevăd, de asemenea, măsuri specifice împotriva unor ruși și ucraineni acuzați că sunt implicați în conflictul din Ucraina.
Sancțiunile blochează atât finanțarea datoriei pentru trei companii petroliere, și anume Rosneft, Transneft și filiala petrolieră a Gazprom – Gazprom Neft, cât și a trei din sectorul Apărării, fabricantul de tancuri OPK Oboronprom, United Aircraft Corporation și Uralvagonzavod.
Sunt vizate, de asemenea, nouă întreprinderi care produc articole cu dublă întrebuințare – civilă și militară -, cu care europenii au interdicția să facă comerț.
Uniunea Europeană a decis, joi, aplicarea sancțiunilor economice consolidate împotriva Rusiei, după un acord în acest sens al șefilor de stat și de guvern din UE, la 30 august, în urma informațiilor cu privire la intrarea trupelor ruse în Ucraina și participarea directă la confruntări.